ÎNMLĂDIÁ, înmlădiez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) mlădia. [Pr.: -di-a] – În + mlădia. Vezi definitia »

peciá, peciéz, vb. I (reg.; despre carne sau animale tăiate) a împărți în bucăți (pentru a pregăti mâncarea sau păstrarea); a cinătui, a ciopârți, a ciopăti. Vezi definitia »

rubiá (rubiéle), s. f. – (Înv.) Monedă turcă, care valora un sfert de irmilic. – Mr. rubie. Tc. rubyié (Roesler 601; Șeineanu, II, 302), cf. bg., sb. rubija. Vezi definitia »

Teosofia, după cum arată și numele (gr. theos – Divinitate, Zeu, Dumnezeu și gr. sophia – înțelepciune), înseamnă cunoașterea înțelepciunii divine, putând fi definită ca un ansamblu de adevăruri ce stau la baza religiilor. Ea este la fel de veche ca și lumea, de aceea, mai poartă și numele de „Înțelepciune antică“. Teosofia redă omenirii învățătura pierdută a antichității, ȘTIINȚA SUFLETULUI, luminând scrierile sfinte ale tuturor religiilor, relevând sensul lor esoteric, justificându-le în fața rațiunii, dar și a intuiției. Teosofia este adevărul aflat la baza tuturor religiilor. Este Gnosa creștinilor, Sufismul mahomedanilor ori Brahma-Vidya a indienilor. Teosofia are două principii de bază: imanența lui Dumnezeu și, ca un corolar la acest adevăr suprem, fraternitatea și solidaritatea umană. Dumnezeu este peste tot, în toate. Spiritul care este întâlnit în orice, de la arhanghel la atom, este viața vețnică, este El, Unicul, este Dumnezeu. Vezi definitia »

RĂZGÂIÁ, răzgấi, vb. I. Tranz. A alinta peste măsură, a satisface capriciile cuiva; a răsfăța. [Pr.: -gâ-ia. – Var.: râzgâiá vb. I] – Din bg. razgaljam. Vezi definitia »