Definita cuvantului caduc
CADÚC, -Ă adj. 1. lipsit de trăinicie, șubred; (p. ext.) învechit, depășit, perimat. 2. (despre organe vegetale) care cade în fiecare an; care cade înainte de vreme; (despre formațiuni cornoase la animale) care cade periodic. 3. (despre legate, donații) care nu mai are putere legală. (< fr. caduc, lat. caducus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu caduc
POLITRÚC, politrúci s. m. ~ (< rus. politruk < politiceski rukovoditel' = instructor politic; cf. germ. Politruk) [Das große Wörterbuch der deutschen Sprache] Vezi definitia »
zăbăúc (pop.) adj. m., pl. zăbăúci; f. zăbăúcă, pl. zăbăúce Vezi definitia »
piciorúc s.n. (reg.) picioruș. Vezi definitia »
TÍFDRUC s.n. 1. Metodă de tipărire cu forme de tipar la care imaginea este formată din scobituri gravate; tipar adânc; calcografie. 2. Mașină de tipar cu care se imprimă după această metodă. [< germ. Tiefdruck]. Vezi definitia »
STUC s. n. 1. Material de construcție format din mortar și ipsos amestecat cu gelatină, clei și (uneori) cu coloranți minerali, care prin uscare și lustruire capătă aspectul marmurei. 2. Material, sub formă de pastă, folosit pentru decorații arhitectonice, care se prepară dintr-un amestec de var stins vechi, praf de marmură și praf de cretă. [Var.: (înv.) ștuc s. n.] – Din it. stucco, germ. Stuck, fr. stuc. Vezi definitia »