FIZIOCRAȚÍE s. f. doctrină economică burgheză, apărută în sec. XVIII în Franța, care respinge intervenția statului în economie, susținând că în societatea umană există o „ordine naturală”; fiziocratism. (< fr. physiocratie) Vezi definitia »

AUTOEDUCÁȚIE s.f. Activitate desfășurată în mod conștient în vederea dezvoltării propriei personalități. [Gen. -iei. / cf. it. autoeducazione]. Vezi definitia »

DENTONOMÍE s. f. clasificare a dinților. (< fr. dentonomie) Vezi definitia »

GERONTOCRAȚÍE, gerontocrații, s. f. Sistem de guvernare în care puterea politică sau conducerea aparține bătrânilor. – Din fr. gérontocratie. Vezi definitia »

ORGÍE s. f. 1. petrecere desfrânată; bacanală, desfrâu. 2. (fam.) supraabundență, profuziune. (< fr. orgie, lat., gr. orgia) Vezi definitia »