ciupércă (ciupérci), s. f. – 1. Plantă inferioară, lipsită de clorofilă, de obicei în formă de pălărie cărnoasă cu picior. – 2. (Arg.) Pălărie. – Mr. peciurcă, megl. cinciupercă. Bg., sb. pečurka, cu aceeași metateză ca în bg. čepurka, mag. csepérke (Cihac, II, 492; Philippide, Principii, 140; Conev 43; Iordan, Dift., 95). Vezi definitia »

știoácă, știóci, s.f. (reg.) 1. ghionoi (de cioplit piatra). 2. târnăcop cu un tăiș lat. 3. sapă cu vârf ascuțit. 4. (în forma: știocă) teslă. 5. (în forma: știocă) bardă. Vezi definitia »

săniuță s. f. sg. vodcă indigenă de calitate inferioară. Vezi definitia »

PORFÍRĂ s. f. cameră a palatului imperial bizantin, lambrisată cu marmură roșie, unde împărătesele dădeau naștere copiilor lor. (< fr. porphyre) Vezi definitia »

MEZODERMÓZĂ s.f. Afecțiune a țesuturilor provenite din mezoderm. [< fr. mésodermose]. Vezi definitia »