PRELÚDIU s. n. 1. exercițiu muzical pentru acordarea instrumentului sau pentru antrenarea mâinilor ori vocii; (p. ext.) improvizație muzicală preliminară. 2. parte introductivă a unei compoziții muzicale. ◊ piesă care precedă o fugă, o tocată, un coral; prima parte a suitei. ◊ compoziție muzicală instrumentală independentă, cu un caracter și o structură foarte variate. ◊ lucrare simfonică, programatică. 3. ceea ce precedă, anunță (o acțiune). (< germ. Präludium, it. preludio, fr. prélude) Vezi definitia »

ZMEURÍU² s.n. Culoare zmeurie. [sil. zme-u-, art. zmeuríul] Vezi definitia »

CONDAMNATÓRIU, -IE adj. (despre sentințe) care condamnă. (< fr. condamnatoire) Vezi definitia »

voluptoriu ? Vezi definitia »

AMFITÉRIU subst. Mamifer jurasic din care se presupune că au luat naștere marsupialele și mamiferele placentare. – Din fr. amphithérium. Vezi definitia »