PARAMIMÍE, paramimii, s. f. (Med.) Parachinezie constând în pervertirea expresiei mimice până la lipsa concordanței dintre mimică și trăirile emoționale ale bolnavului; repetare stereotipă sau perseverarea uneia și aceleiași expresii mimice în stări emoționale diferite. – Din fr. paramimie. Vezi definitia »

SPECTROMETRÍE s.f. (Fiz.) Tehnică de măsurare a liniilor spectrelor și a lungimilor lor de undă. ♦ Comparare a intensităților luminoase a două radiații monocromatice. [Gen. -iei. / < fr. spectrométrie]. Vezi definitia »

IMPREGNÁȚIE, impregnații, s. f. (Geol.) Distribuție neregulată a unor substanțe minerale în masa rocilor. – Din fr. imprégnation. Vezi definitia »

IDIOECOLOGÍE s. f. ecologie a organismelor individuale. (< fr. idioécologie) Vezi definitia »

AUTOGRAFÍE s.f. (Poligr.) Procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială un text, un desen etc. ♦ Produs obținut prin acest procedeu. [Gen. -iei. / < fr. autographie]. Vezi definitia »