SÓLO s. n. inv. 1. partitură destinată unui singur interpret. (adj.) fără acompaniament. 2. episod dintr-o lucrare muzicală mai amplă executat de un singur cântăreț sau de un singur instrumentist. 3. (fragment dintr-un) dans interpretat de un singur dansator. (< it., fr. solo) Vezi definitia »

CELO¹- elem. „cer”, „soare”. (< lat. caelum) Vezi definitia »

CHEIL(O)-, -CHEILÍE elem. „buză”. (< fr. chéil/o/-, -chéilie, cf. gr. kheilos) Vezi definitia »

CALO- elem. cali-. Vezi definitia »

lolololololo Vezi definitia »