HĂMĂIÁLĂ, hămăieli, s. f. Faptul de a hămăi; lătrat (al mai multor câini deodată), hămăit, hămăitură. – Hămăi + suf. -eală. Vezi definitia »

plântă, plânte, s.f. (înv.) talpa piciorului; plantă. Vezi definitia »

SCLIVISEÁLĂ, scliviseli, s. f. 1. (Pop. și fam.) Sclivisire. 2. (Concr.) Strat subțire de tencuială de ciment aplicat pe suprafața unui element de construcție pentru a obține suprafețe netede și impermeabile. – Sclivisi + suf. -eală. Vezi definitia »

LUNTRICÍCĂ, luntricele, s. f. 1. Luntrișoară. 2. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunzele acoperite cu peri, cu tulpina întinsă pe pământ și cu flori galbene-purpurii, violacee sau alburii, dispuse în spice sau capitule (Oxytropis campestris). – Luntre + suf. -icică. Vezi definitia »

RINOCONIÓZĂ s. f. leziune a rinofaringelui, provocată de praf. (< fr. rhinoconiose) Vezi definitia »