Definita cuvantului canal
CANÁL s. n. 1. albie artificială (râu, fluviu) destinată navigației, irigării unei regiuni etc. ◊ braț de mare între două țărmuri apropiate. ◊ arteră de circulație pe apă. 2. conductă prin care se transportă apă sau alte lichide. 3. formație anatomică tubulară. ♦ ~ rahidian = canalul din vertebre care conține măduva spinării. ◊ (bot.) cavitate cilindrică drept conduct sau receptacul. 4. mijloc de transmisiune unilaterală a programelor sonore sau vizuale destinate difuzării publice (în televiziune). ◊ cale de acces a informațiilor într-un sistem electronic de calcul. (< fr. canal, lat. canalis)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu canal
podagrál, -ă, adj. (înv.) care ține de podagră, privitor la podagră, care este provocat de podagră. Vezi definitia »
ANTÁL, antale, s. n. (Reg.) Butoi. – Ucr. antal. Vezi definitia »
BIDIRECȚIONAL, -ă, bidirecționali, -le, adj. Capabil să reacționeze sau să funcționeze după două direcții (de regulă, paralele) sau în două sensuri (de regulă, opuse). – Din engl. bidirectional. Vezi definitia »
BRANHIÁL, -Ă, branhiali, -e, adj. (Biol.) De branhie. [Pr.: -hi-al] – Din fr. branchial. Vezi definitia »
FORMÁL, -Ă adj. 1. referitor la formă, care ține de aparență. ◊ (despre logică) care studiază formele logice ca independente de conținutul lor concret determinat. ◊ (despre concepte) care nu are referință externă. ◊ (adv.) în aparență. 2. formulat în termeni preciși, categorici. 3. făcut din formalism, de formă; superficial. 4. (jur.; despre acte) care, pentru a fi valabil, necesită anumite forme. 5. ceremonios, solemn. 6. (inform.) gramatică ~ă = vocabularul și regulile necesare descrierii limbajelor; limbaj ~ = limbaj generat de o gramatică formală. (< fr. formel, lat. formalis, engl. formal) Vezi definitia »