Definita cuvantului cancelar
CANCELÁR s. m. 1. (în evul mediu) șeful cancelariei și al arhivei regale sau imperiale. 2. înalt demnitar, prim-ministru în Germania și, odinioară, în Rusia și în Austria. 3. înalt demnitar al unei instituții în unele țări (Anglia, Franța etc.). ♦ lord ~ = președintele Camerei Lorzilor în Anglia. ◊ șeful cancelariei unei reprezentanțe diplomatice sau consulare. ◊ șef administrativ al unor universități din S.U.A. (< lat. cancellarius)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu cancelar
răvár (răváre), s. n. – 1. Masă de stors zerul, scîndură cu jgheab pentru a presa brînza. – 2. Strecurătoare de brînză, vas de lut cu fundul găurit. – 3. Ghiveci de flori. – 4. Bucată de lemn cu crestături pentru presat brînza. Sb. rovar (Candrea), din sl. rovŭ „crestătură”, cf. răboj, răvaș. Vezi definitia »
LIBERTÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Partizan) al libertății absolute; anarhist. [Cf. fr. libertaire]. Vezi definitia »
CESIONÁR, -Ă s. m. f. cel care beneficiază de o cesiune. (< fr. cessionnaire) Vezi definitia »
OPINCÁR, opincari, s. m. 1. Persoană care poartă opinci; om de rând, țăran. 2. Persoană care lucrează sau vinde opinci. – Opincă + suf. -ar. Vezi definitia »
BOSTĂNÁR, bostănari, s. m. (Reg.) Cultivator sau negustor de pepeni; păzitor al unei pepenării. – Bostan + suf. -ar. Vezi definitia »