PENTAOXÍD, pentaoxizi, s. m. Oxid a cărui moleculă conține cinci atomi de oxigen. [Pr.: -ta-o-] – Din fr. pentaoxyde. Vezi definitia »

IHTIOÍD, -Ă adj. în formă de pește; pisciform. (< fr. ichtyoïde) Vezi definitia »

TORÍD, -Ă, torizi, -de, adj. Excesiv de cald; arzător; dogoritor. ◊ Zonă toridă = porțiunea de pe suprafața pamântului situată între cele două tropice. – Fr. torride (lat. lit. torridus). Vezi definitia »

BOLÍD s.m. Meteorit care se aprinde când trece prin atmosferă. ♦ (Fig.) Obiect, proiectil, vehicul etc. care se deplasează cu mare viteză. [< fr. bolide, cf. gr. bolis – obiect azvârlit]. Vezi definitia »

TIMÍD, -Ă I. adj., s. m. f. (om) lipsit de îndrăzneală, de încredere în sine; sfios, rușinos. II. adj. (fig.) modest (2). ◊ (adv.) cu timiditate. (< fr. timide, lat. timidus) Vezi definitia »