SEPTICEMÍE s.f. Infecție generalizată a sângelui provocată de microbi. [Gen. -iei. / < fr. septicémie, cf. gr. septikos – infecțios, haima – sânge]. Vezi definitia »

ARHEOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul trecutului istoric al societății omenești, al stadiului la care a ajuns societatea omenească în diverse epoci, pe baza monumentelor, a obiectelor de artă etc., aparținând diferitelor culturi materiale din antichitate, din evul mediu etc., descoperite prin săpături. [Pron. -he-o-, gen. -iei. / < fr. archéologie, cf. gr. archaios – vechi, logos – studiu]. Vezi definitia »

–RAGÍE Element prim de compunere savantă cu sensul de „scurgere”, „ruptură”, „curgere”. [Cf. fr. -rhagie, it. -ragia, cf. gr. rhage – ruptură]. Vezi definitia »

spolocánie, spolocánii, s.f. (reg.) 1. prima zi din postul Paștilor (când se spală vasele); lunea curată. 2. (înv.; în forma: spălăcanie) clătire a gurii cu o băutură alcoolică. 3. (înv.; în forma: spălăcanie) apă de spălat gura. 4. (înv.) cantitate mică de rachiu. Vezi definitia »

PLEUROSCOPÍE s. f. explorare vizuală a cavității pleurale; toracoscopie. (< fr. pleuroscopie) Vezi definitia »