ESCATOLOGÍE s.f. Doctrină mistică-religioasă despre destinele finale ale omenirii, despre sfârșitul lumii și judecata de apoi. [Gen. -iei, var. eschatologie, eshatologie s.f. / < fr. eschatologie, cf. gr. eschatos – ultim, logos – cuvânt]. Vezi definitia »

TEANDRÍE s. f. (în concepția creștină) natură divină și umană a lui Cristos. (< it. teandria) Vezi definitia »

EFORÍE, eforii, s. f. Nume dat unor instituții administrative de utilitate publică sau culturală din trecut; consiliul de conducere al acestor instituții; sediul acestor consilii; epitropie. – Din ngr. eforía. Vezi definitia »

la discreție expr. cât poftești, cât vrei, din belșug. Vezi definitia »

COGNÍȚIE s. f. facultatea de a cunoaște. (< fr. cognition, lat. cognitio) Vezi definitia »