Definita cuvantului mâncare
MÂNCÁRE, (2,3) mâncări, s. f. 1. Acțiunea de a mânca și rezultatul ei. ◊ Poftă de mâncare = apetit. De mâncare sau de-ale mâncării = hrană, alimente. ◊ Loc. adj. De mâncare = comestibil. 2. (Abstract) Prânz; cină, masă. 3. (Concr.) Ceea ce se mănâncă; hrană, aliment. ◊ Expr. A strica mâncarea degeaba = a trăi degeaba, fără a fi de vreun folos, a nu fi bun de nimic. A o duce într-o mâncare și într-o băutură = a petrece, a chefui întruna. ♦ Fel de bucate. ◊ Expr. Asta-i altă mâncare (de pește) = asta e cu totul altceva. A fi tot o mâncare de pește = a fi același lucru, a fi totuna. ♦ Fig. (Fam. și depr.) Soi, fel. [Pl. și: (3) mâncăruri] – V. mânca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mâncare
promovare, promovări s. f. (pub.) campanie de lansare a unui produs pe piață. Vezi definitia »
CONVOCÁRE, convocări, s. f. Acțiunea de a convoca și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Înștiințare scrisă prin care este convocată o persoană, o adunare etc.; convocațiune. – V. convoca. Vezi definitia »
ZECIUÍRE, zeciuiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a zeciui și rezultatul ei; zeciuit1; dijmuire. – V. zeciui. Vezi definitia »
ÎNSCENÁRE, înscenări, s. f. Acțiunea de a înscena și rezultatul ei. – V. înscena. Vezi definitia »
un oarecare expr. (peior.) un om fără / lipsit de importanță. Vezi definitia »