IMBRICÁȚIE, imbricații, s. f. Ornament sculptat în relief, pictat sau traforat, care imită solzii de pește sau țiglele de pe un acoperiș. – Din fr. imbrication. Vezi definitia »

ALEGORÍE s.f. 1. Procedeu artistic care constă în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete, constituind o imagine unitară. ♦ Pictură, sculptură etc. care reprezintă o idee abstractă. 2. (Muz.) Compoziție care dă impresia că urmărește desfășurarea unei povestiri imaginare. [Pl. -ii, gen. -iei. / cf. fr. allégorie, it., lat., gr. allegoria]. Vezi definitia »

HIPOACUZÍE, hipoacuzii, s. f. Slăbire a acuității auzului. [Pr.: -po-a-] – Din fr. hypoacousie. Vezi definitia »

PREACUVIOȘÍE, preacuvioșii, s. f. (Urmat de un adj. pos.) Termen de referență pentru clerici. [Pr.: -vi-o-] – Prea + cuvioșie. Vezi definitia »

PLEUROTOMÍE s.f. Deschidere a cavității pleurale pentru a extrage puroiul colectat acolo. [Gen. -iei. / < fr. pleurotomie, cf. gr. pleuron – pleură, tome – tăietură]. Vezi definitia »