oínă (-ne), s. f. – Un anumit joc cu minge între două grupări de băieți. – Var. (Mold.) hoină. Cuman. oyn, tc. oyun „joc” (Bogrea, Dacor., I, 289); legătură cu rus. vojna „război” (Tiktin) e mai puțin probabilă. – Der. hoinar, adj. (ulițarnic, haimana); hoinări, vb. (a vagabonda, a umbla hoinar); hoinăreală, s. f. (vagabondaj, haimanalîc). – Der. lui hoinar din ngr. ỏϰνιάριος (Loewe 15) nu e posibilă. Vezi definitia »

INSULINOREZISTÉNȚĂ s. f. rezistență a organismului la acțiunea hipoglicemiantă a insulinei. (< fr. insulino-résistence) Vezi definitia »

TRICOCEFALÓZĂ s.f. Boală provocată de tricocefali, care se manifestă prin tulburări digestive. [< fr. trichocéphalose]. Vezi definitia »

CHERATÍNĂ s. f. substanță proteică solidă din epidermă, unghii etc. (< fr. kératine) Vezi definitia »

BURSUFLÚRĂ, bursufluri, s. f. Umflătură pe suprafața unei piese ceramice, datorită dezvoltării de gaze în cursul unei arderi prea rapide. – Fr. boursouflure. Vezi definitia »