EMOTIVÍSM s. n. Școală etică neopozitivistă care consideră că fundamentul noțiunilor și al judecăților morale este pur emotiv. – Din fr. émotivisme. Vezi definitia »

FUNCȚIONALÍSM s. n. 1. curent de gândire care studiază faptele sociale și de cultură în totalitatea lor și în interrelațiile acestora, urmărindu-se aspectele funcționale în întreaga lor complexitate. 2. direcție de cercetare în științele exacte, ca și în cele umaniste, care consideră obiectul lor de studiu în calitatea lui de sistem, ale cărui elemente alcătuitoare se condiționează reciproc. ◊ (lingv.) teorie care acordă funcțiilor o importanță deosebită pentru descrierea limbilor. 3. direcție în arhitectura contemporană care cere ca forma unui material de construcție să fie determinat de destinația acestuia. (< fr. fonctionnalisme) Vezi definitia »

FUNCȚIONALÍSM s.n. Curent în arhitectura contemporană care cere ca într-o construcție să se vadă corespondența dintre aceasta și procesele de producție sau de viață care se desfășoară în cadrul ei. [Pron. -ți-o-. / cf. it. funzionalismo, germ. Funktionalismus, fr. fonctionnalisme]. Vezi definitia »

cretinism s.n. Boala, de obicei dobandita in primii ani de copilarie, cauzata de o dezvoltare insuficienta a creerului , asociata cu o insuficienta a glandei tiroide , care se manifesta prin tulburari in crestere , prin inapoiere mintala etc – Tampenie , idiotenie , prostie – din fr. cretinisme. Vezi definitia »

regionalism din zona Bolintin Vale, se referă la lujerul gros de ceapă care rămâne drept după ce frunzele cad toamna. Singularul este fuștă. Exemplu de folosire: -... scoate cepele din pământ și taie fuștele, ca să nu se împută! Vezi definitia »