FLÁNȘĂ, flanșe, s. f. 1. Bordură la capătul unei piese, făcând sau nu corp comun cu piesa, care constituie organul de legătură, de obicei prin șuruburi, cu o altă piesă. 2. Piesă plată care servește la îmbinarea etanșă în prelungire sau de ramificație a unor piese, conducte etc. – Din germ. Flansche. Vezi definitia »

BÁRJĂ s. f. 1. barcă cu o velă pătrată, pentru pescuitul pe râuri. 2. navă cu fundul plat, pentru transporturi grele pe căile navigabile. (<fr. barge) Vezi definitia »

LEUCOGRÁMĂ s.f. Hemogramă cuprinzând numai numărul leucocitelor și formula leucocitară. [Pron. le-u-. / < fr. leucogramme]. Vezi definitia »

GLICOZÍDĂ s. f. substanță de natură vegetală, care conține hidrați de carbon și care, prin hidroliză, dă naștere glucozei; glucozidă, heterozidă. (< fr. glycoside) Vezi definitia »

APSÍDĂ s.f. Fiecare dintre extremitățile axei mari ale orbitei unui corp ceresc. [< fr. apside]. Vezi definitia »