GÓMĂ s.f. (Biol.) 1. Formație patologică nodulară de origine infecțioasă sau parazitară (mai ales luetică). 2. Substanță vâscoasă produsă de unele plante sub acțiunea anumitor bacterii. 3. (Fig.) Înfumurare, îngâmfare; snobism. [< fr. gomme, cf. gr. gomos – încărcătură]. Vezi definitia »

șápcă (șépci), s. f. – Capelă, caschetă. – Mr., megl. șapcă. Sl. šapŭka, bg., sb., cr., rus. šapka (Miklosich, Fremdw., 128; Cihac, II, 385; Conev 84; Ivănescu, BF, VI, 104), cf. pol. czapka (› ceapcă, s. f., înv., coif, cască), mag. csapka (Treml, Hung. Jb., IX, 302), tc. șabka. – Der. șepcar, s. m. (cel care confecționează șepci); șepcărie, s. f. (fabrică, magazin de șepci); șapcaliu, s. m. (persoană care poartă capelă), din tc. șapkali (Graur, Rom., LIII, 384; Scriban). Vezi definitia »

SECVÉNȚĂ, secvențe, s. f. 1. Succesiune de fenomene fizice sau ordinea de variație în timp a mărimilor unui sistem. 2. Șir de imagini sau de scene dintr-un film, care formează un anumit episod. ♦ Fig. Serie de fapte, de evenimente, de stări etc., care se succedă într-o anumită ordine și formează un tot unitar. – Din fr. séquence. Cf. it. sequenza. Vezi definitia »

gineală, s. f. sg. (intl.) observare (a cuiva), supraveghere, filaj. Vezi definitia »

VASOPRESÍNĂ s. f. (Fiziol.) Hormon cu acțiune vasoconstrictoare și antidiuretică secretat de hipofiza posterioară. – Din fr. vasopressine. Vezi definitia »