VICTORIÓS, -OÁSĂ, victorioși, -oase, adj. Care a obținut o victorie; învingător, biruitor, triumfător; câștigător. ♦ Care exprimă mândria succesului obținut. Aer victorios. [Pr.: -ri-os] – Din lat. victoriosus, fr. victorieux. Vezi definitia »

MERCURÓS, -OÁSĂ adj. (despre compușii mercurului) care conține mercur monovalent. (< fr. mercureux) Vezi definitia »

DRÓMOS s. n. 1. (în Grecia antică) pistă specială destinată alergătorilor, în cursele atletice. 2. culoar de acces în casele mesopotamiene, miceniene sau cretane și în mormintele feniciene. 3. alee mărginită de sfincși la intrarea în templele egiptene. (< fr., gr. dromos) Vezi definitia »

ANEVOIÓS, -OÁSĂ, anevoioși, -oase, adj. (Adesea adverbial) Greu, obositor. – Anevoie + suf. -os. Vezi definitia »

LITIGIÓS, -OÁSĂ adj. care este, sau poate fi în litigiu. (< fr. litigieux) Vezi definitia »