Definita cuvantului mânie
MÂNÍE, mânii, s. f. 1. Izbucnire de iritare violentă, dar trecătoare, împotriva cuiva sau a ceva; furie, supărare mare. ◊ Loc. adj. Iute (sau grabnic, rău) la mânie = care se înfurie ușor; irascibil. ♦ Necaz, ciudă. 2. (Pop.; adesea determinat prin „lui Dumnezeu”, „cerului”, „pământului”) Prăpăd, urgie, grozăvie, nenorocire, calamitate. – Lat. mania.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mânie
MERCERÍE s.f. Lucruri întrebuințate la cusutul, la garnisirea sau la repararea îmbrăcămintei etc.; mărunțișuri. ♦ Negoțul cu astfel de mărunțișuri. [Gen. -iei. / < fr. mercerie]. Vezi definitia »
HAPLOIDÍE s.f. (Biol.) Stare a ceea ce este haploid. [Pron. -plo-i-, gen. -iei. / < fr. haploïdie, cf. gr. haplos – o dată, eidos – formă]. Vezi definitia »
TEMPERÁȚIE s.f. (Muz.) Stabilirea unei mărimi convenționale a intervalelor dintre sunete. [Gen. -iei. / < lat. temperatio – proporție]. Vezi definitia »
CHIMIOPROFILAXÍE s. f. tratament profilactic contra infecțiilor, ca medicamente chimice. (< fr. chimioprophylaxie) Vezi definitia »
ORTOGENÍE s. f. (Med.) Dezvoltare simetrică a arcadelor dentare superioare și inferioare care face posibilă întâlnirea dinților cap la cap. – Din fr. orthogénie. Vezi definitia »