Definita cuvantului mânie
MÂNÍE, mânii, s. f. 1. Izbucnire de iritare violentă, dar trecătoare, împotriva cuiva sau a ceva; furie, supărare mare. ◊ Loc. adj. Iute (sau grabnic, rău) la mânie = care se înfurie ușor; irascibil. ♦ Necaz, ciudă. 2. (Pop.; adesea determinat prin „lui Dumnezeu”, „cerului”, „pământului”) Prăpăd, urgie, grozăvie, nenorocire, calamitate. – Lat. mania.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mânie
UFOLOGÍE s.f. Studiul obiectelor zburătoare neidentificate. [< americ. u(nidentified) f(lying) o(bject) – obiect zburător neidentificat (O.Z.N.) + -logie]. Vezi definitia »
ODONTOSTOMATOLOGÍE s. f. chirurgie dentară. (< fr. odontostomatologie) Vezi definitia »
MUZICOGRAFÍE s.f. Totalitatea studiilor care se ocupă cu muzica. [Gen. -iei. / < fr. musicographia]. Vezi definitia »
ZĂRZĂLÍE s. f. (Var.) Zarzără. Vezi definitia »
CIRCUMVOLÚȚIE s.f. 1. Fiecare dintre cutele sinuoase care se găsesc pe suprafața creierului; girus. 2. (Rar) Rotire, învârtire. [Gen. -iei, var. circumvoluțiune s.f. / < lat. circumvolutus – înfășurat împrejur, cf. fr. circonvolution]. Vezi definitia »