lăcríță, lăcríțe, s.f. (reg.) cutie, cutioară. Vezi definitia »

OÁZĂ s.f. 1. Loc în mijlocul unui deșert, unde există vegetație bogată și apă. ♦ (Fig.) Regiune, loc care contrastează puternic cu ceea ce se află în jur. 2. Porțiune neacoperită de gheață în interiorul Antarcticii în care vegetează o floră sărăcăcioasă. [Pron. oa-ză. / < germ. Oase, cf. fr., lat., gr. oasis < cuv. egiptean]. Vezi definitia »

sîmbovínă (-ne), s. f. – Arbust (Celtis australis). Origine necunoscută. Vezi definitia »

PLOIȘOÁRĂ, ploișoare, s. f. (Rar) Ploicică. [Pr.: plo-i-] – Ploaie + suf. -ișoară. Vezi definitia »

TRÉSĂ, trese, s. f. 1. Șiret din fire de lână, de mătase sau de metal ori bandă de metal care se fixează la unele uniforme, pentru a indica gradul. 2. Parâmă pentru legarea navei, acționând perpendicular pe axa acesteia. ♦ Cordon plat obținut prin împletirea mai multor parâme, utilizat pentru confecționarea chingilor de barcă, a sacheților etc. – Din fr. tresse. Vezi definitia »