NEODIHNÍT, -Ă, neodihniți, -te, adj. Care nu se odihnește, nu stă (niciodată); p. ext. care este oricând gata de lucru, de acțiune; neobosit. ♦ (Înv.) Neliniștit, agitat. [Pr.: ne-o-] – Ne- + odihnit. Vezi definitia »

EMERÍT, -Ă, emeriți, -te, adj. 1. (Ieșit din uz) Calificativ cuprins în titlul de onoare acordat unui artist, unui profesor, unui medic etc. care s-a distins în mod deosebit în activitatea sa. 2. Experimentat, versat, priceput. – Din fr. émérite, lat. emeritus. Vezi definitia »

CROMATOCÍT s. n. celulă cu pigmenți; cromocit. (< fr. chromatocyte) Vezi definitia »

ANHIDRÍT s.m. Sulfat anhidru natural de calciu. [< fr. anhydrite]. Vezi definitia »

BĂNĂRÍT, s. n. (Reg.) Bănet. – Ban¹ + suf. -ărit. Vezi definitia »