DIAMÁNT, diamante, s. n. 1. Varietate cristalină de carbon, de obicei transparentă și cu luciu puternic, având cea mai mare duritate dintre toate mineralele și folosită ca piatră prețioasă sau la diverse unelte de șlefuit, de tăiat și zgâriat; adamant. 2. Unealtă pentru tăiatul sticlei, alcătuită dintr-un diamant (1) comun fixat într-un suport metalic cu mâner. 3. Cel mai mic corp de literă de tipar. [Pr.: di-a-] – Din fr. diamant. Vezi definitia »

OFICIÁNT, -Ă, oficianți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care oficiază (slujba bisericească). 2. S. m. și f. (Grad de) funcționar în unele instituții sau întreprinderi de stat. [Pr.: -ci-ant] – Din fr. officiant. Vezi definitia »

zăcămấnt s. n., pl. zăcămínte Vezi definitia »

DELINCVÉNT, -Ă s.m. și f. Înfăptuitor al unui delict. [Var. delicvent, -ă s.m.f. / cf. lat. delinquens, fr. délinquant, it. delinquente]. Vezi definitia »

STERILIZÁNT, -Ă adj. care sterilizează. (< fr. stérilisant) Vezi definitia »