Definita cuvantului ceremonie
CEREMONÍE s. f. formalitate (de protocol) la oficierea unui act solemn; solemnitate. ◊ formă exterioară a unui cult (religios). ◊ ansamblul regulilor de politețe, prescrise în raporturile dintre membrii unei societăți, sau grupări sociale. (< fr. cérémonie, lat. caeremonia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ceremonie
Etimologie
Din lat. pervāsus, participiul trecut de la pervādere („a pătrunde”).
Pronunție
◊ AFI: /per.va'ziv/
Adjectiv
1. care prezintă calitatea sau tendința de a se împrăștia, de a pătrunde peste tot.
Sinonime
◊ penetrant Vezi definitia »
vătășoáie (reg.) s. f., art. vătășoáia, g.-d. art. vătășoáiei; pl. vătășoáie Vezi definitia »
corénie (corénii), s. f. – 1. Origine, început. – 2. Obîrșie, neam, familie. Sl. korenĭ „rădăcină”. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
ARTRECTOMÍE s.f. Rezecție a unei articulații. [< fr. arthrectomie, cf. gr. arthron – articulație, ektome – excizie]. Vezi definitia »
CIRCUMSCRÍPȚIE s. f. delimitare teritorial-administrativă în cadrul unui oraș, județ, sector etc.; secție, serviciu, instituție care se ocupă cu o anume activitate (financiară, medicală, de poliție etc.). ♦ ~ electorală = unitate administrativă constituită cu ocazia alegerilor; ~ sanitară = unitate teritorială de bază în sistemul de ocrotire a sănătății. (< fr. circonscription, lat. circumscriptio) Vezi definitia »