FÚLGER, fulgere, s. n. 1. Fenomen atmosferic care constă într-o descărcare electrică luminoasă produsă între doi nori sau în interiorul unui nor. ◊ Ședință (sau miting) fulger = ședință (sau miting) care se convoacă pe loc cu ocazia unui eveniment important. Telegramă fulger = telegramă transmisă (în schimbul unei suprataxe) mai repede decât telegramele obișnuite. ◊ Loc. adj. și adv. Ca fulgerul (sau ca un fulger) = cu iuțeala fulgerului, iute, scurt; subit. ◊ Fulger globular = fulger cu aspectul unui glob de foc de culoare alb-albăstruie sau roșiatică, care se deplasează relativ încet sub influența curenților de aer, dispărând brusc, cu sau fără explozie. ◊ Fulger electronic = bliț. – Lat. fulger (=fulgur, -is). Vezi definitia »

MINICOMPÚTER, minicomputere, s. n. Minicalculator (1). [Pr.:-piu-] – Din engl. minicomputer. Vezi definitia »

TABLIÉR s. n. ansamblul grinzilor care susțin partea pe care se circulă a unui pod. (< fr. tablier) Vezi definitia »

CABARETIÉR, -Ă s.m. și f. (Franțuzism) Proprietar al unui cabaret. [Pron. -ti-er. / < fr. cabaretier]. Vezi definitia »

COPOLIMÉR s.m. Polimer mixt, rezultat din unirea moleculelor a doi compuși diferiți. [< fr. copolymère]. Vezi definitia »