REZÓN, rezoane, s. n. (Înv.) 1. Îndreptățire, justificare, cauză, motiv, temei. 2. Rațiune, judecată dreaptă. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la rezon = a învăța minte (pe cineva), a pune la respect; a constrânge să judece mai bine, să se poarte cum trebuie. ♦ (Cu valoare de interjecție) Ai dreptate! just! da! desigur! – Din fr. raison. Vezi definitia »

TERMOSIFÓN, termosifoane, s. n. Aparat folosit în instalațiile de încălzire centrală, în care circulația fluidului se face în circuit închis, datorită diferenței dintre greutatea specifică a fluidului cald care se ridică prin conducta de plecare și greutatea specifică a fluidului care vine pe conducta de întoarcere la sursa de căldură. – Din fr. thermosiphon. Vezi definitia »

TENDÓN s. n. fascicul de țesut fibros și rezistent, cu ajutorul căruia mușchii se fixează de oase. ♦ ~ ul lui Ahile = tendon care prinde mușchiul triceps de calcaneu. (< fr. tendon) Vezi definitia »

AVIOFÓN s.n. Tub acustic de comunicare (la avioanele de școală) care face legătura între cele două locuri. [< fr. aviophone, cf. rus. aviafon]. Vezi definitia »

BUBÓN s. n. adenită în regiunea inghinală și axilară. (< fr. bubon) Vezi definitia »