BOIÉR, boieri, s. m. 1. Mare stăpân de pământ (care deținea, uneori, și o funcție înaltă în stat); persoană din aristocrația feudală; nobil; p. ext. stăpân. ♦ (Fam.) Persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenții de aristocrat. 2. (Înv.) Titlu de politețe (echivalând cu „domnule”), adresat persoanelor înstărite, celor cu funcții administrative etc. – Din sl. boljarinŭ (pl. boljare). Vezi definitia »

MEISTERSäNGER MÁISTĂRZENGĂR/ s. m. nume dat unor cântăreți și poeți germani din evul mediu, aparținând burgheziei orășenești, organizați în asociații, cu reguli de compoziție minuțios codificate. (< germ. Meistersänger) Vezi definitia »

CÁIER, caiere, s. n. Mănunchi de lână, de in, de cânepă sau de borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors. – Lat. *caiulus. Vezi definitia »

níthamer (nítamăr), s.n. (reg.) ciocan de nituit. Vezi definitia »

PANZER PÁNȚER/ s. n. tip de tanc german din cel de-al doilea război mondial. (< germ. Panzer) Vezi definitia »