TURCOLOGÍE s.f. Studiul limbii și al culturii turcești. [Gen. -iei. / cf. germ. Turkologie, it. turcologia]. Vezi definitia »

HIDROMANȚÍE s. f. pretinsă artă de a prevesti viitorul prin cercetarea apei. (< lat. hydromantia, fr. hydromancie) Vezi definitia »

CHEMITIPÍE, chemitipii, s. f. (Poligr.) Chemigrafie. – Din fr. chémitypie. Vezi definitia »

DISCRÉȚIE s. f. 1. însușirea de a fi discret. ♦ a păstra ~ = a nu divulga o taină încredințată. 2. (fam.) la ~ = din belșug; la ă (cuiva) = la cheremul, la dispoziția (cuiva). (< fr. discrétion, lat. discretio) Vezi definitia »

FONIATRÍE s. f. disciplină medicală care studiază tulburările și afecțiunile vocii. (< fr. phoniatrie) Vezi definitia »