CONIFÉR, conifere, s. n. (La pl.) Ordin de arbori cu canale secretoare de rășină, cu frunze (aproape totdeauna) persistente, în formă de ace sau de solzi, cu flori unisexuate, conice și cu semințe aripate; (și la sg.) arbore sau arbust care face parte din acest ordin. – Din fr. conifère, lat. conifer. Vezi definitia »

cobâlcér, cobâlcére, s.n. (reg.) lădița pentru cenușă de la vatră. Vezi definitia »

NÓRTHER s.n. (Met.) Invazie de aer polar, cu vânturi puternice și persistente, care se deplasează spre sudul S.U.A., spre Marea Caraibilor și America Centrală. [Pl. northers. / < engl. norther]. Vezi definitia »

BAȘ-BOIÉR, baș-boieri, s. m. (Înv.) Cel mai de seamă boier al țării; p. ext. boier mare. – Baș¹+Boier. Vezi definitia »

MEMBRANIFÉR, -Ă adj. prevăzut cu membrană. (< fr. membranifère) Vezi definitia »