ÓPERĂ¹, opere, s. f. 1. Acțiune conștientă îndreptată spre un anumit scop; rezultat al unei activități creatoare; lucrare, faptă. 2. Lucrare originală de artă, de știință etc.; creație (artistică). ♦ (La sg., cu sens colectiv) Totalitatea lucrărilor unui artist sau ale unui om de știință, ale unui creator în general. – Din lat., it. opera. Vezi definitia »

pleósă, pleóse, s.f. (reg.) s.f. (reg.) cot al unei ape curgătoare. Vezi definitia »

CUBATÚRĂ s. f. 1. aflare a laturii unui cub al cărui volum este egal cu volumul unui corp dat. 2. determinare prin calcul a volumului mărginit de una sau de mai multe suprafețe. (< fr. cubature) Vezi definitia »

PRĂȘITÚRĂ, prășituri, s. f. (Pop.) 1. Prășit¹. 2. Ogor prășit². 3. (Cu sens colectiv) Buruienile și gunoiul adunate de pe un teren care a fost prășit. – Prăși + suf. -tură. Vezi definitia »

valvolínă s. f., g.-d. art. valvolínei; pl. valvolíne Vezi definitia »