TÉRȚĂ s.f. 1. (Muz.) Interval format din trei note consecutive; treapta a treia de la o treaptă dată. 2. Figură de apărare la scrimă. [< it. terza < lat. tertia]. Vezi definitia »

GASTRÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei stomacului. (< fr. gastrite) Vezi definitia »

AMONOLÍZĂ s. f. descompunere a combinațiilor cu amoniac. (< fr. ammonolyse) Vezi definitia »

PUBÉLĂ, pubele, s. f. Recipient portabil pentru gunoiul menajer. – Din fr. poubelle. Vezi definitia »

AUSTENÍTĂ s. f. Component al aliajelor de fier și carbon. [Pr.: a-us-] – Din fr. austénite. Vezi definitia »