TUȚIORÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al tuțiorismului. (< it. tuziorista) Vezi definitia »

HOCHEÍST, -Ă s.m. și f. Jucător de hochei. [Pron. -che-ist. / < hochei + -ist]. Vezi definitia »

AORÍST s. n. formă verbală a unei limbi care exprimă aspectul momentan al unei acțiuni trecute, fără nici o referire la prezent. (< fr. aoriste, gr. aoristos, nedeterminat) Vezi definitia »

DENTÍST, -Ă, dentiști, -ste, s. m. și f., adj. (Medic) specializat în dentistică; stomatolog. – Din fr. dentiste, germ. Dentist. Vezi definitia »

NAVOMODELÍST, -Ă s.m. și f. Cel care se ocupă cu navomodelismul. [< navomodel + -ist]. Vezi definitia »