TORACENTÉZĂ, toracenteze, s. f. (Med.) Puncție a peretelui toracic. – Din fr. thoracentèse. Vezi definitia »

PRETÉXTĂ adj. togă ~ (și s. f.) = togă albă cu garnitură de purpură, pe care o purtau în vechea Romă tinerii patricieni, magistrații și preoții. (< lat. /toga/ praetexta) Vezi definitia »

ARTRÓZĂ s.f. Afecțiune cu caracter degenerativ a articulațiilor. [< fr. arthrose]. Vezi definitia »

OCITOCÍNĂ s.f. (Biol.) Hormon produs de lobul posterior al hipofizei, având rol în declanșarea contracțiilor uterine și stimularea lactației. [< fr. ocytocine]. Vezi definitia »

a mirosi a ceață expr. a fi beat. Vezi definitia »