zoofític adj. m., pl. zoofítici; f. zoofítică, pl. zoofítice Vezi definitia »

PROSTÁTIC¹, -Ă, prostatici, -ce, adj. (Înv.) 1. Care trădează prostie; prostesc. 2. Simplu, nevinovat, naiv. – Prost + suf. -atic. Vezi definitia »

ECLEZIOLÓGIC, -Ă, ecleziológici, -e, adj. Care se referă la ecleziologie, la biserică în calitate de instituție sau comunitate. (din fr. ecclésiologique) [TLF] Vezi definitia »

SIMPÁTRIC, -Ă adj. (Biol.; despre specii, populații) Care ocupă același areal fără să se încrucișeze și având evoluții separate. [< fr. sympatrique, cf. gr. syn – împreună, lat. patria – patrie]. Vezi definitia »

NATURALÍSTIC, -Ă adj. în sensul naturalismului, conform cu natura. (< it. naturalistico) Vezi definitia »