copíe (-íi), s. f. – 1. Abundență, belșug. – 2. Duplicat. Lat. copia (sec. XVIII), intrat și prin filiera rus. kopija (Cihac, II, 72; Sanzewitsch 201), cf. copie. Sensul 1 este vechi, propriu latinismului transilvănean. – Der. copia, vb. din fr. copier; copiator, adj. (care copiază); copier, s. n. (registru de copii), din germ. Kopier(buch); copist, s. m., din fr. copiste; copios, adj., din lat. copiosus (sec. XIX). Vezi definitia »

INFILTRÁȚIE, infiltrații, s. f. 1. Infiltrare. ♦ Pătrundere a apei în roci sau în pământ sub influența gravitației, a forțelor capilare, a presiunii hidrostatice, prin pori, găuri, crăpături etc. ♦ Pătrundere într-un mediu al unui fluid. ♦ Cantitate de apă provenită din precipitațiile atmosferice care pătrunde în pământ. 2. Pătrundere și localizare a unui agent vătămător într-o celulă, într-un țesut sau într-un organ; boală provocată de acest agent. [Var.: infiltrațiúne, înfiltráție s. f.] – Din fr. infiltration. Vezi definitia »

BRONHOCONSTRÍCȚIE s. f. contracție a bronhiilor și a bronhiolelor. (< fr. bronchoconstriction) Vezi definitia »

ALERGÍE s.f. (Med.) Mod special de a reacționa al unui organism față de un agent microbian, chimic sau o acțiune mecanică. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. allergie, cf. gr. allos – altul, ergon – lucru]. Vezi definitia »

CISTOMETRÍE s. f. măsurare a presiunii intraveziculare în funcție de conținutul și de puterea de contracție a mușchiului vezical. (< fr. cystométrie) Vezi definitia »