FACOMALACÍE s. f. ramolisment al cristalinului. (< fr. phacomalacie) Vezi definitia »

TAHEOMETRÍE/TAHIMETRÍE s. f. metodă de măsurare indirectă și rapidă a unghiurilor, a distanțelor și a diferențelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren cu ajutorul taheometrului; celerimetrie, stadimetrie. (< fr. tachéométrie) Vezi definitia »

INTOXICÁȚIE s. f. otrăvire a organismului cu substanțe toxice. (< fr. intoxication) Vezi definitia »

ADACTILÍE s.f. (Med.) Anomalie congenitală constând din lipsa degetelor. [Gen. -iei. / < fr. adactylie, cf. gr. a – fără, daktylos – deget]. Vezi definitia »

REPREZENTÁȚIE s.f. Înfățișare, prezentare, jucare a unei piese de teatru, a unei opere pe scenă; spectacol. [Gen. -iei, var. reprezentațiune s.f. / cf. fr. représentation, it. representazione]. Vezi definitia »