ispășaníe, ispășaníi, s.f. (înv.) v. ispașă. Vezi definitia »

PALEOPATOLOGÍE s. f. ramură a patologiei care studiază bolile viețuitoarelor fosile, pe baza examinării resturilor lor osoare. (< fr. paléopathologie) Vezi definitia »

LOBOTOMÍE s. f. secționare a unor fibre sau fascicule nervoase dintr-un lob cerebral. (< fr. lobotomie) Vezi definitia »

RETROVÉRSIE s. f. retropoziție a unui organ anatomic. ◊ deplasare prin îndoire a uterului spre înapoi. (< fr. rétroversion) Vezi definitia »

OLIGODIPSÍE s.f. (Med.) Scădere a senzației de sete; sete diminuată. [Gen. -iei. / < fr. oligodipsie, cf. gr. oligos – puțin, dipsa – sete]. Vezi definitia »