PÂRLOÁGĂ, pârloage, s. f. Teren arabil lăsat nelucrat unul sau mai mulți ani, pentru refacerea fertilității lui. ♦ (Colectiv) Ierburi crescute pe un teren arabil nelucrat; p. ext. brazda cosită de pe un asemenea loc. – Din bg. prelog, scr. parlog. Vezi definitia »

brîglă (brîgle), s. f. – Parte mobilă la războiul de țesut. – Var. bîr(g)lă, braglă, braclă. – Megl. bîrdilă. Bg. bŭrdilo (Cihac, II, 9; DAR), prin intermediul unei forme bîrd(i)lă, ca în megl. – Der. brîglar, s. m. (arțar). Vezi definitia »

trașcaletă, trașcalete s. f. (intl.) traistă, sarsana. Vezi definitia »

METAGENÉZĂ s. f. 1. (biol.) alternanța a două generații, sexuată și asexuată. 2. (petr.) faza finală, geochimică, a procesului de incarbonizare. (< fr. métagenèse) Vezi definitia »

TRINITRÍNĂ s. f. nitroglicerină. (< fr. trinitrine) Vezi definitia »