Definita cuvantului meandru
MEÁNDRU, meandre, s. n. 1. Buclă accentuată a unei ape curgătoare, mai ales în regiunile de șes. ♦ P. anal. Sinuozitate, cotitură (a unui drum). 2. Motiv ornamental (sculptat sau pictat) format din linii frânte sau curbe, sugerând stilizarea unor valuri de apă. [Pr.: me-an-] – Din fr. méandre.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu meandru
FECIORÁNDRU, feciorandri, s. m. (Rar) Fecioraș. – Din fecior + suf. -andru. Vezi definitia »
RADIOGONIOMÉTRU s.n. Instalație de radiorecepție care permite să se determine direcția din care vine o radioemisiune. [Cf. fr. radiogoniomètre]. Vezi definitia »
ALEUROMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea calităților de panificare a glutenului din făină. [Pron. -le-u-. / < fr. aleuromètre, cf. gr. aleuron – făină, metron – măsură]. Vezi definitia »
FECULOMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea calităților feculelor. [< fr. féculomètre]. Vezi definitia »
DECLINOMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea declinației magnetice. (< fr. déclinomètre) Vezi definitia »