fârțâitór, fârțâitoáre, adj. (reg.) care n-are astâmpăr; fâțâitor. Vezi definitia »

OCĂRÂTÓR, -OÁRE, ocărâtori, -oare, adj. (Înv.) Care jignește, insultă, ofensează. – Ocărî + suf. -tor. Vezi definitia »

RÉCTOR s.m. Conducător al unei universități sau al unui institut politehnic. ♦ (În unele țări din Apus) Conducător al unei școli medii; grad deținut de acesta. // adj. Conducător, diriguitor. ◊ (Liv.) Spirit rector = conducător spiritual. [< lat. rector, germ. Rektor, fr. recteur]. Vezi definitia »

DOCUMATÓR s. n. aparat plan de microfilmare a documentelor de arhivă. ◊ (cinem.) instalație gen trucă verticală servind pentru reproducerea în format fotografic sau cinematografic a diapozitivelor sau a machetelor desenate ori pictate, de diverse dimensiuni. (< germ. Dokumator) Vezi definitia »

SALAÓR s. m. v. salahor. Vezi definitia »