OBSTRUCTÓR, -OÁRE, obstructori, -oare, adj. (Rar) Care obstruează, obstruant. – Din fr. obstructeur. Vezi definitia »

DISTRUGĂTÓR, -OÁRE I. adj. care distruge, nimicitor; distructiv. II. s. n. navă militară rapidă, înarmată cu tunuri, rachete și torpile, destinată lovirii torpiloarelor și submarinelor, precum și pentru protecția navelor mari, a convoaielor; contratorpilor. (după fr. destructeur, lat. destructor, /II/ engl. destroyer) Vezi definitia »

SINEGÓR s.m. Apărător în justiție, la vechii greci. ♦ Avocat public însărcinat să apere legile împotriva reformelor propuse. [< fr. synégore, gr. synegoros]. Vezi definitia »

FORJÓR s. m. muncitor care lucrează la forjă. (< fr. forgeur) Vezi definitia »

ACTIVATÓR, -OÁRE, activatori, -oare, adj., s. n. (Substanță) care realizează o activare; activant. – Activa + suf. -tor. Vezi definitia »