compáníe (-íi), s. f. – 1. Subunitate militară mai mare decît plutonul și mai mică decît batalionul. – 2. Tovărășie, însoțire. – 3. Grup mic de persoane care își petrec vremea împreună, societate. Mare întreprindere constituită sub formă de societăți. – Var. (înv.) cumpanie. Mr. cumbanie. It. compagnia (sec. XVIII) și apoi din fr. compagnie. S-a specializat în compánie „companie militară” și companíe, cu toate celelalte sensuri ale cuvîntului sp. sau fr. – Der. companist, s. m. (înv., negustor asociat companiei comercianților greci din Trans., sec. XVIII); companion, s. m. (tovarăș), înv. Vezi definitia »

RADIOASTRONOMÍE s.f. Ramură a astronomiei care studiază emisiunile electromagnetice din cosmos, folosind undele de radio la cercetarea astrelor. [Gen. -iei. / cf. fr. radioastronomie, germ. Radioastronomie]. Vezi definitia »

DEPRECÁȚIE s.f. Figură retorică prin care este implorat cel pe care vrem să-l înduplecăm; implorare. [Gen. -iei, var. deprecațiune s.f. / cf. fr. déprécation, lat. deprecatio]. Vezi definitia »

ARMĂȘÍE s. f. Funcția de armaș. ♦ Instituție în fruntea căreia se afla armașul. – Armaș + suf. -ie. Vezi definitia »

HELCOLOGÍE s. f. (Med.) Studiu al ulcerațiilor. – Din fr. helcologie. Vezi definitia »