ANCORÁJ, ancoraje, s. n. 1. Ancorare. 2. Loc unde se ancorează. 3. Ansamblu de piese care servește la ancorare. ♦ Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcție înaltă etc. – Ancoră + suf. -aj (după fr. ancrage, it. ancoraggio). Vezi definitia »

BLOCÁJ s.n. 1. Fundație de piatră, de bolovani etc. făcută la o șosea, la o stradă etc. 2. Intervenție la fileu a unui grup de voleibaliști pentru a împiedica pe adversari să înscrie o lovitură. ♦ (Box) Interpunerea palmei, antebrațului sau brațului între pumnul adversarului și locul vizat de lovitura acestuia. 3. (Med.) Împiedicarea desfășurării unui proces sau unei funcții fiziologice. [< fr. blocage]. Vezi definitia »

FASONÁJ s. n. (Rar) Fasonare. – Din fr. façonnage. Vezi definitia »

POLIZÁJ s.n. Polizare. [< fr. polissage]. Vezi definitia »

BERTILLONÁJ s.n. Sistem de identificare a criminalilor, bazat pe măsurători ale scheletului omenesc. [Pron. -ti-o-. / < fr. bertillonage, cf. Bertillon – grefier francez]. Vezi definitia »