ELECTROENCEFALOGRAFÍE s. f. metodă de diagnostic bazată pe înregistrarea curenților electrici care se produc la nivelul scoarței cerebrale. (< fr. électro-encéphalographie) Vezi definitia »

FÚCSIE s. f. arbust ornamental cu flori roșii, galben-verzui sau pestrițe; cerceluș. (< fr. fuchsia) Vezi definitia »

BIZANTINOLOGÍE s. f. Disciplină care cercetează istoria, literatura, limba (medio-greacă) și arta bizantină; bizantinistică. – Din fr. byzantinologie. Vezi definitia »

CONTÚZIE, contuzii, s. f. Traumatism provocat prin lovire cu un obiect dur, care constă în strivirea țesuturilor profunde, fără ruperea tegumentului. [Var.: contuziúne s. f.] – Din fr. contusion, lat. contusio, -onis. Vezi definitia »

HIPOTEHNÍE s. f. Creșterea și dresarea calului. – Din fr. hippotechnie. Vezi definitia »