FÁRBĂ, farbe, s. f. (Reg.) Culoare, vopsea. – Germ. Farbe. Vezi definitia »

PẤRPĂRIȚĂ, pârpărițe, s. f. 1. Mică piesă metalică fixată în piatra alergătoare de la moară, în care intră capătul de sus al fusului. 2. (Reg.) Cilindru care susține pietrele morii și care este pus în mișcare prin acțiunea roții cu măsele. 3. Gaură în mijlocul pietrei alergătoare de la moară, în care cad grăunțele din teică pentru a fi măcinate. 4. (Reg.) Teică (la moară). [Acc. și: pârpăríță] – Din sl. prŭprica, ucr. perepelyća. Vezi definitia »

BĂLTOÁCĂ, băltoace, s. f. Baltă mică, murdară și mocirloasă; bălăștioagă, băltac; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor; bulhac. ♦ Cantitate mare de lichid vărsat pe jos; baltă. [Var.: băltoágă s. f.] – Baltă + suf. -oacă. Vezi definitia »

ICÁSTICĂ s.f. (Liv.) Arta de a reprezenta realitatea în imagini. [< it. icastica, cf. gr. eikastike – reprezentativ]. Vezi definitia »

TRAHEOMICÓZĂ s. f. boală a plantelor, cauzată de unele ciuperci, care astupă vasele conducătoare, provocând veștejiri totale. (< fr. trachéomycose) Vezi definitia »