Definita cuvantului cliper
CLÍPER1 s. n. 1. velier de cursă lungă, foarte rapid, cu arboradă bogată. ◊ barcă de sport cu o formă specială care îi dă suplețe la manevre. 2. avion de cursă lungă pentru transportul rapid de oameni și materiale. (< fr., engl. clipper, germ. Klipper)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu cliper
TRÉILER s. n. 1. remorcă dintr-o platformă joasă și solidă, sprijinită în spate pe un tren dublu de roți, iar în față pe vehiculul motor, pentru transportul pe șosele sau în porturi a coletelor și a pieselor grele. 2. (mar.) bac (pe cablu); pod plutitor. (< engl. trailer) Vezi definitia »
CONSILIÉR, consilieri, s. m. 1. Sfătuitor, sfetnic. 2. Grad în ierarhia unor funcții; persoană care deține acest grad. 3. (Înv.) Membru al unei înalte instanțe de judecată sau de verificare. [Pr.: -li-er] – Din fr. conseiller (refăcut după consiliu și consilia). Vezi definitia »
TÁLER1, talere, s. n. 1. Vas plat de lemn, de pământ ars, de metal, din care se mănâncă; talger, farfurie. ♦ Tavă, tabla. 2. Fiecare dintre cele două discuri sau vase ale unei balanțe, în care se pun fie obiectele de cântărit, fie greutățile; tas. 3. Fiecare dintre cele două discuri de alamă ușor concave, folosite în fanfară sau în orchestre, care, prin lovirea unuia de celălalt, produc un sunet puternic și metalic marcând ritmul sau cadența; talger. 4. Piesă subțire de metal, de lemn etc., de formă plată și aproximativ rotundă, cu gura foarte largă și cu marginile drepte sau răsfrânte. 5. Disc de pământ ars sau de asfalt, care servește ca țintă mobilă în tirul sportiv. ♦ (La pl.) Probă sportivă din cadrul tirului care constă în trageri cu arme de vânătoare cu alice în talere1 (5). – Cf. bg. taler. Vezi definitia »
PIONIÉR s.m. și f. 1. Militar dintr-o unitate de geniu care lucrează la terasamente, la minări etc. 2. Persoană care desțelenește și cultivă un ținut virgin, punând bazele unei vieți civilizate în acea regiune. 3. (Fig.) Militant pentru o cauză, pentru o idee nouă, exponent al unei concepții noi; deschizător de drumuri noi în știință, în tehnică etc. 4. (În trecut) Membru al organizației de masă a tineretului școlar care îngloba elevi între 9 și 14 ani și îi educa în spiritul concepției marxist-leniniste. [Pron. pi-o-ni-er. / fr. pionnier, rus. pioner]. Vezi definitia »
CONDEIÉR, condeieri, s. m. (Rar) Scriitor (mai puțin talentat). [Pr.: -de-ier] – Condei + suf. -ar. Vezi definitia »