BIOCHÍMIC, -Ă, biochimici, -ce, adj. Care aparține biochimiei, care privește biochimia. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biochimique. Vezi definitia »

ANTIBIÓTIC, -Ă, antibiotici, -ce, adj. Care are proprietatea de a opri creșterea și înmulțirea unor bacterii sau microbi, fără a vătăma organismul animal unde trăiesc acești microbi. ♦ (Substantivat, n.) Substanță, medicament având aceste proprietăți. [Pr.: -bi-o-] – Fr. antibiotique. Vezi definitia »

ULTRAȘIC adj. inv. foarte elegant. (< fr. ultra-chic) Vezi definitia »

FUNGISTÁTIC, -Ă adj., s. n. (substanță) care oprește dezvoltarea ciupercilor; micostatic. (< fr. fongistatique) Vezi definitia »

CATÓDIC, -Ă adj. De la catod, referitor la catod. ◊ Lampă catodică = lampă care emite electroni; raze catodice = fascicul de electroni emiși de catod într-un tub de descărcare la presiune foarte joasă. [Cf. fr. cathodique]. Vezi definitia »