NORMALIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) normaliza. 2. tratament termic aplicat pieselor de oțel spre a obține o structură normală, cu granulație fină. (< normaliza) Vezi definitia »

SOLARIZÁRE s.f. 1. Scăderea sau inhibarea intensității procesului de fotosinteză, datorită intensității prea mari a luminii. 2. Fenomen datorit acțiunii prea puternice a luminii în stratul fotosensibil al plăcilor și filmelor fotografice; solarizație. [După fr. solarisation]. Vezi definitia »

FLANCÁRE, flancări, s. f. Acțiunea de a flanca și rezultatul ei; încadrare pe flancuri. – V. flanca. Vezi definitia »

UMOÁRE, umori, s. f. 1. Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. Umoare vitroasă = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului. 2. (Livr.) Dispoziție sufletească; fire, temperament. [Var.: humoáre s. f.] – Din fr. humeur, lat. humor, -oris. Vezi definitia »

LOȚIONÁRE, loționări, s. f. Acțiunea de a loționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. loționa. Vezi definitia »